Muște în apă sărată: trei zile în zona Cap d'Agde
Îl sun pe Matthieu: "Ce zici de câteva lanseuri cu musca la malul mării?"
Sezonul de ghidaj pe apele din prima categorie piscicolă s-a încheiat, așa că acceptă. Pornim, așadar, pentru trei zile în zona Agde, cu lansetele de muscă și cu o lume nouă de descoperit. Obișnuiți cu râurile cu păstrăv, suntem începători când vine vorba de pescuitul în mare.
Estuarul
Primul loc de pescuit: estuarul canalului clot de Malhet. Tramontana și rafalele de 50 km/h ne întâmpină și ne îngreunează lanseurile. Trebuie să ținem vântul în spate și să ne folosim de forța lui pentru a propulsa streamerele. Selecția noastră de muște rămâne destul de simplă: câteva Deceiver, Clouser Minnow în diferite culori, câteva Crazy Charlie (imitații lestate de creveți, pentru a pescui aproape de fund), două sau trei muște plutitoare (de tip Foam Skater) și, bineînțeles, imitații de țipari de nisip, de tip Surf Candy!
Inundațiile recente de pe Hérault au tulburat apa. Mizăm pe modele în culori stridente, care să contrasteze cu apa ciocolatie. Lanseurile se succed. Noaptea ne învăluie deja, iar noi nu am avut nici măcar un atac.
Pescuit la muscă la poalele falezelor din Agde
În dimineața celei de-a doua zile schimbăm strategia. Ne îndreptăm spre apele limpezi de la poalele falezelor din Agde. Lumina și peisajul par de la începuturile lumii. Ne cățărăm pe blocurile de stâncă pentru a lansa prin vânt.
Încerc diferite moduri de animare a muștei și strips, insist cu Roly Poly - din câte am înțeles, lavracul răspunde bine la animarea rapidă a muștei.
Piciorul îmi alunecă pe un bolovan și mă ud. Profit de ocazie pentru a evalua temperatura apei. Este încă foarte caldă. Prea caldă? Ne punem întrebarea văzând cât de redusă este activitatea. Stăm de vorbă cu pescarii locali; toți sunt de aceeași părere: condițiile sunt dificile, iar peștii sunt puțin activi de câteva săptămâni. Asta ne ajută să privim cu mai multă îngăduință primele noastre încercări fără prea mult succes...
Noul meu echipament
Lanseta Guideline LPX de 9 picioare, pentru șnur de muscă clasa 8, împreună cu mulineta Aura și un șnur intermediar Coastal, formează un ansamblu bine echilibrat. În ciuda rafalelor, lansez cu plăcere. Printre stânci, coșul pentru șnur Sondergaard Coastal mă ferește de încurcături și agățări.
În căutarea zărganilor pe digul de la Cap
Schimbăm zona, alegem digul de la Cap și încercăm diferite streamere de dimensiuni mai mici. Matthieu observă un zărgan frumos. Peștele, extrem de agresiv, urmărește imitația de țipar de nisip. Este înțepat. Și curând se desprinde din cârlig... Matthieu alege atunci să pescuiască la pești observați direct în apă (o reminiscență a pescuitului pe râu!) și străbate digul. Un al doilea zărgan este reperat, înțepat și pierdut la fel. Nu e chiar simplu să înțepi acest pește cu cioc ca un ac!
Pescuit la chefali observați direct în apă, la ieșirea din port
În a treia zi ne îndreptăm spre ieșirea din port, pentru a pescui la chefali observați direct în apă. Lăsăm streamerele deoparte și alegem muște mici și discrete: lătăuși (cu intenția de a imita creveți mici), nimfe mici și muște care imită pâinea. A spune că chefalul este suspicios e puțin spus. Este de-a dreptul paranoic, iar rarele trăsături vin abia cu vârful buzelor! Trebuie să pescuim fin și destul de departe de mal. Totuși, vreo zece chefali se vor lăsa păcăliți de imitația noastră de pâine. Suficient cât să ne mai înveselească. Încerc o montură cu muscă uscată și nimfă, în tandem, cu două muște "pâine": una plutitoare, cealaltă scufundată. Un mic sarg răspunde favorabil!
Un lavrac pe urmele muștei
Dar un alt pește din port ne va lăsa cea mai vie amintire. Matthieu, după ce observă câțiva zărgani la plimbare, leagă un Surf Candy de tippet. Lansează de mai multe ori și mai pierde un zărgan din cârlig. La lanseul următor, în spatele imitației de țipar de nisip apare silueta cu formă de biban a unui lavrac frumos. Lavracul urmărește musca fără să o ia. Revine a doua oară, însoțește streamerul... apoi dispare. O apariție scurtă, dar încurajatoare. Care ridică și întrebări. "Ce mi-a scăpat? Ce am făcut greșit? se întreabă el. Să fi fost musca, felul în care o animam, viteza de recuperare sau silueta mea prea vizibilă pe chei?"
Ultimele lanseuri de pe plajă, la amurg
După o masă bună, care ne pune din nou pe picioare, pe la mijlocul după-amiezii - din fericire, restaurantele de pe malul mării servesc până târziu! -, decidem să ne concentrăm din nou pe lavrac și să încercăm o ultimă abordare: pescuitul în valuri și în apele puțin adânci de lângă plajă. Pentru Matthieu, e ocazia să rămână în costum de baie și să intre cu picioarele în apă. Prinde un pește-dragon cu un streamer mic, roșu, pe care îl animă chiar deasupra fundului. Eu am parte de un atac zdravăn în valuri. Motivația revine! Insistăm până la ultimele raze de lumină; se spune că lavracul european este mai activ noaptea decât ziua. Orizontul se colorează în ocru și purpură, iar marea capătă un albastru metalic. Lansăm în această penumbră, profitând de nisipul tare pentru a așeza șnurul de muscă pe el și a lungi lanseurile. Noaptea se lasă de-a binelea, iar noi părăsim cu regret plaja și malul mării.
Aceste zile însorite de toamnă, în vântul și aerul iodat al Mediteranei, ne-au oferit o primă imagine a acestui nou teren de joacă. Ne-au arătat și cât de puțin cunoaștem acest mediu... Dar tocmai asta face experiența atât de captivantă: să regăsim incertitudinea, ezitările și curiozitatea începuturilor. Suntem abia la primii pași în pescuitul la muscă în mare. Și vom reveni cu plăcere să lansăm și să recuperăm musca prin tracțiuni ale șnurului, cu ceva mai multe repere și cu aceeași curiozitate. Așadar, va urma!
- ECHIPAMENTUL TESTAT ÎN ACEASTĂ IEȘIRE -
